PAVATÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la pavaje. (< pava + -tor) Vezi definitia »

LUMINOFÓR, -Ă adj. (Liv.) Purtător de lumină; care are un semnal luminos. // s.n. Substanță sintetică fotoluminescentă, folosită în becurile fluorescente. [< fr. luminophore, cf. lat. lumen – lumină, gr. phoros – purtător]. Vezi definitia »

REACTÓR, reactoare, s. n. 1. Aparat propulsor cu o cameră de ardere la care propulsia se realizează prin interacțiunea mecanică dintre gazele rezultate din acțiunea arderii unui combustibil în această cameră și pereții recipientului prin care se evacuează aceste gaze. 2. (În sintagma) Reactor nuclear = instalație complexă în care se realizează fisiunea nucleelor elementelor grele, printr-o reacție în lanț controlată, cu scopul de a permite utilizarea energiei degajate. 3. Aparat industrial sau de laborator în care se produce o reacție chimică. 4. Bobină electrică sau condensator electric folosite ca sisteme fizice care prezintă în principiu reactanța într-un circuit electric; bobină cu reactanță. [Pr.: re-ac-] – Din fr. réacteur. Vezi definitia »

CÁMFOR s. n. Substanță organică, incoloră, volatilă, cu miros caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic (Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată (sub formă de ulei camforat) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși vasomotori și al aparatului respirator și la fabricarea celuloidului. – Din ngr. kámfora. Vezi definitia »

ÎMPILĂTÓR, -OÁRE, împilători, -oare, adj. (Adesea substantivat, m.) Care împilează; asupritor. – Împila + suf. -ător. Vezi definitia »