Definita cuvantului răncoteală
răncoteálă, răncotéli, s.f. (reg.) strigăt, gălăgie, larmă, răcnet.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu răncoteală
SEMIDREÁPTĂ s.f. Porțiune dintr-o dreaptă mărginită la un singur capăt. [< semi- + dreaptă, după fr. demi-droite]. Vezi definitia »
DIÁVOLIȚĂ, diavolițe, s. f. (Adesea fig.) Drăcoaică (2), [Acc. și: diavolíță] – Diavol + suf. -iță. Vezi definitia »
PÍCĂ1 s. f. (Pop.) Ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie (împotriva cuiva); ciudă, necaz, ranchiună. – Cf. germ. Pike. Vezi definitia »
ORDÚRĂ, orduri, s. f. (Rar) Murdărie, gunoi. – Din fr. ordure. Vezi definitia »
PRĂȘTÍNĂ1, prăștini, s. f. (Reg.) Rachiu de tescovină sau de drojdie; boștină. – Din bg. praština. Vezi definitia »