RIZOÍD s. m. organ filamentos de fixare și absorbție, cu funcții analoage rădăcinilor, la plantele vasculare (alge, mușchi, licheni) și la protalele ferigilor. (< fr. rhizoide) Vezi definitia »

HASID, hasidim, s.m. Membru al uneia sau mai multe secte mistice evreiești, în special al uneiea fondate în secolul 18. Adverb: Hasidic. Adjectiv: Hasidit. De la evreiescul hasid: pios Sursa: The Oxford Concise Dictionary, Oxford at the Clarendon Press Vezi definitia »

SOLÍD², -Ă, solizi, -de, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; p. ext. (corp) dur, tare, rigid, rezistent. 2. Adj. Care este astfel făcut încât rezistă mult timp; rezistent, trainic, durabil. 3. Adj. Mare (ca dimensiuni și greutate); (fam., despre ființe) voinic, robust. 4. Adj. Fig. Temeinic, serios; p. ext. sigur, statornic. ♦ Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. – Din fr. solide, lat. solidus. Vezi definitia »

POLAROÍD, polaroizi, s. m. 1. Polarizor confecționat sub formă de plăcuță sau de peliculă, utilizat pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile. 2. S. n. Aparat fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere, cu materiale fotosensibile speciale. – Din fr. polaroïd. Vezi definitia »

BICUSPÍD, -Ă adj. (Despre o formație anatomică) Cu două vârfuri. [Pl. -zi, -de. / < fr. bicuspide, cf. lat. bis – două, cuspis – vârf]. Vezi definitia »