Definita cuvantului buc
buc (búci), s. m. 1. Scamă, cîlți. – 2. Coajă, cocoloș. Origine necunoscută. Cihac crede că expresia într-un buc „într-o clipă” se bazează pe un cuvînt diferit, pe care îl pune în legătură cu pol. buch, rus. buch „zgomot”, cf. buh; însă pare a se potrivi mai bine cu sensul 1, de „scamă”, înțeles ca „pic, strop, cantitate neînsemnată”. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. bucos, adj. (cu părul încîlcit).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu buc
ȘTUC s. n. v. stuc. Vezi definitia »
cuc, cuci s. m. 1. (deț.) gardian. 2. (mil.) emblema de pe caschetă sau bonetă. 3. penis (de copil). Vezi definitia »
ciutúc, ciutúce, s.n. (reg.) coadă (de mătură, de păr). Vezi definitia »
ghiumbrúc (-curi), s. n. – Vamă. – Var. (gh)im(b)ruc. Tc. ǵümrük (DAR), din ngr. ϰουμέρϰιον. Sec. XIX, înv. – Der. ghium(b)rucciu, s. m. (vameș); ghiumurluc, s. m. (grănicer). Vezi definitia »
ciuc, ciúcuri, s.n. (reg.) târnăcop, cioacă. Vezi definitia »