baraulă, baraule, s. f. s. f. țigan, țigancă Vezi definitia »

puricarníță, puricarníțe, s.f. (reg.) iarbă-roșie. Vezi definitia »

FAȚÁDĂ s. f. fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc. ♦ de ~ = de ochii lumii, de formă. (< fr. façade) Vezi definitia »

stráșină (-ni), s. f. – 1. Marginea care iese în afara acoperișului. – 2. Husă, apărătoare, copertină. – 3. Acoperiș. – 4. Bor de pălărie. – Var. stre(a)șină și der. Sl., cf. bg., slov. strešina, din sl. strĕcha, ostrĕšije (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 232; Tiktin; Iordan, Dift., 150; Conev 80). – Der. strășini, vb. (a pune streașină); înstrășinat, adj. (acoperit). Vezi definitia »

MINÉTĂ s.f. Mineral de fier oolitic, bogat în limonit, hematit etc. [< fr. minette]. Vezi definitia »