ÎNVERGÁ, învérg, vb. I. Tranz. (Mar.) A fixa pânza pe o vergă. – Din it. invergare. Vezi definitia »

DELEGÁ vb. I. tr. A împuternici pe cineva cu dreptul de a acționa (în numele celui care-i dă împuternicirea); a da o delegație cuiva. ♦ A transmite prin delegație (o autoritate, o putere, o creanță etc.). [P.i. delég, se conjugă ca lega. / < fr. déléguer, cf. lat. delegare]. Vezi definitia »

CATALOGÁ vb. tr. 1. a înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.) 2. (fig.; depr.) a considera (pe cineva) drept..., a eticheta. (< fr. cataloguer) Vezi definitia »

PRODIGÁ vb. tr. a da cu generozitate; a risipi. (< fr. prodiquer) Vezi definitia »

nastínga adv. (înv.) în partea stângă. Vezi definitia »