TARANTÚLĂ s. f. păianjen mare, foarte veninos, din țările meridionale, cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ. (< fr. tarentule) Vezi definitia »

ORTOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Serie de varietăți care, în evoluția speciilor animale și vegetale, se produc în același sens. [< fr. orthogenèse, cf. gr. orthos – drept, genesis – origine]. Vezi definitia »

BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. – Fr. bayadère. Vezi definitia »

pizără, pizăre, s.f. (reg.) sorcovă. Vezi definitia »

TERAMICÍNĂ s. f. antibiotic dintr-un antinomicet, cu activitate asemănătoare celei a cloramfenicolului sau aureomicinei. (< fr. terramycine) Vezi definitia »