nod, noduri s. n. (intl., înv.) locul unde își ține victima potențială banii. Vezi definitia »

COMÓD, -Ă adj. 1. ușor de întrebuințat; plăcut, confortabil. ◊ liniștit, tihnit. 2. (peior.; despre oameni) care nu vrea să facă eforturi; leneș, indolent. (< fr. commode, lat. commodus) Vezi definitia »

POD- v. podo-. Vezi definitia »

CATÓD s. m. electrod negativ. (< fr. cathode) Vezi definitia »

DIPÓD, -Ă adj. 1. (despre animale inferioare) cu două membre sau organe analoage servind drept picioare. 2. (despre versuri) alcătuit din două picioare. (< fr. dipode) Vezi definitia »