șúșă¹, șúșe, s.f. (reg.) fiecare dintre șipcile care se bat paralel, la mică distanță una de alta, pe pereții sau pe tavanele de lemn, ca să se prindă muruiala. Vezi definitia »

pioncăneálă, pioncănéli, s.f. (reg.) 1. strigătul caracteristic al curcilor; pioncăială. 2. voce sau vorbire cu glas subțire, pițigăiat; pițigăială în vorbire. 3. vorbire înceată, slabă, stinsă; pioncănit. 4. slăbire, topire (de boală sau de bătrânețe). 5. vedere slabă, pioncăială. 6. mocoșire, mocăială. 7. migală, migăleală. Vezi definitia »

CIÁCLĂ, ciacle, s. f. (Reg.) Patină¹. – Magh. csáklya. Vezi definitia »

IMORTÉLĂ s. f. plantă erbacee cu frunze puține și flori mici, galbene sau roz-purpurii, care se poate păstra uscată mult timp. (< fr. immortelle) Vezi definitia »

zguduială, zguduieli s. f. masturbare. Vezi definitia »