GLEI s. n. strat al solului de culoare cenușie sau vânătă-verzuie, bogat în forme reduse ale oxizilor de fier. (< engl. gley) Vezi definitia »

neléi, neléiuri, s.n. (reg.) vas de lemn în formă de pâlnie cu țeavă metalică; leică. Vezi definitia »

Ulei comestibil extras din semintele sau frctele unor plante (ex.din masline). Vezi definitia »

pupuréi s.m. pl. (reg.) 1. pete mici pe corp. 2. motiv ornamental (în formă de cerculețe), folosit la cusăturile țărănești. Vezi definitia »

méi (méiuri), s. n. – O anumită graminee (Panicum miliaceum). – Var. meiu. mr. mel’u, megl., istr. mel’. Lat. mĭlium (Pușcariu 1056; Candrea-Dens., 1079; REW 5572), cf. alb. mel (Meyer 263; Philippide, II, 648), it. miglio, prov. meilh, fr. mil(let), cat. mill, sp. mijo, port. milho. – Der. meiat, s. n. (căderea florii la vița de vie), al cărui semantism nu este clar; meișor, s. m. (plante, Panicum capilare, Panicum sanguinale, Milium effusum); meiște, s. f. (cultură de mei). Vezi definitia »