ZBENGUÍ, zbenguiesc, vb. refl. v. CA¹ adv. ... A. II. 1. (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc. – [DEX '98] Vezi definitia »

ZIMȚUÍ, zimțuiésc, vb. IV. ~ ♦ Refl. (Fig.) A se încreți. Un vântișor fâlfâi în pămătufurile trestiilor; luciul s-a umbrit și s-a zimțuit. Vezi definitia »

ȘUGUÍ, șuguiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi. ♦ Tranz. A duce cu vorba; a minți. [Var.: șăguí vb. IV] – Șagă + suf. -ui. Vezi definitia »

HREPCUÍ, hrepcuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cosi cu hreapca. – Hreapcă + suf. -ui. Vezi definitia »

piui, piui v. i. (intl.) a mărturisi. Vezi definitia »