pitróc², pitroáce, s.n. (reg.) 1. semn de recunoaștere, în formă de potcoavă la urechile oilor. 2. perforator, potricală. Vezi definitia »

țirimóc s.n. (reg.) s.n. (reg.) țuică de prune. Vezi definitia »

AMÓC s. n. 1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și impulsuri criminale. 2. (fig.) izbucnire violentă. (< fr., engl. amok) Vezi definitia »

UNIVÓC, -Ă, univoci, -ce, adj. 1. Care are un singur sens sau păstrează același sens în întrebuințări diferite. 2. (Mat.) Care se caracterizează prin faptul că unui element dintr-o primă mulțime îi corespunde un singur element din a doua mulțime. – Din fr. univoque, lat. univocus. Vezi definitia »

MOTÂNTÓC, motântoci, s. m. (Reg.) Prost, tont, nătâng. Vezi definitia »