CONCOMITÉNT, -Ă, concomitenți, -te, adj. Care se petrece în același timp (cu altceva); simultan. – Din fr. concomitant. Vezi definitia »

evenimént (eveniménte), s. n. – Întîmplare importantă, fapt însemnat. Rezultat din fr. évènement, încrucișat cu it. avvenimento. Vezi definitia »

SUPLIMÉNT s.n. Ceea ce se adaugă pentru a completa, a întregi; adaos. ◊ Suplimentul unui unghi = unghi care, adăugat unui unghi dat, formează împreună cu acesta 180 de grade. ♦ Tichet special pentru unele trenuri accelerate, rapide etc. [Pl. -te, -turi, var. suplement s.n. / cf. fr. supplément, lat. supplementum]. Vezi definitia »

TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. rezistent la temperaturi înalte sau la presiune; care nu se deformează sub acțiunea căldurii. (< fr. thermorésistent) Vezi definitia »

REZULTÁNT, -Ă adj. Care rezultă, care reiese. ♦ Referitor la o rezultantă. [< fr. résultant]. Vezi definitia »