PALEOLÍTIC, -Ă, paleolitici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Cea mai veche fază din istoria omenirii, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră cioplită. 2. Adj. Care aparține paleoliticului (1), privitor la paleolitic. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléolithique. Vezi definitia »

TAXIOLÓGIC, -Ă, taxiologici, -ce, adj. Referitor la taxiologie, de taxiologie. [Pr.: -xi-o-] – Din taxiologie. Vezi definitia »

SIMFÓNIC, -Ă, simfonici, -ce, adj. 1. (Despre creații muzicale) Care aparține simfoniei (1), privitor la simfonie; care are însușirile simfoniei. ♦ (Despre orchestre, formații etc.) Care execută simfonii (1). 2. Fig. Armonios, melodios, plăcut (ca o simfonie 1). – Din fr. symphonique. Vezi definitia »

SUPRATÉHNIC, -Ă adj. Excesiv de tehnic. [< supra- + tehnic]. Vezi definitia »

MICÓTIC, -Ă adj. Referitor la micoze. [< engl. mycotic]. Vezi definitia »