ÓRFIC, -Ă, orfici, -ce, adj., s. f. pl. 1. Adj. Privitor la Orfeu, care se referă la doctrine, mistere, concepții filozofice atribuite acestuia. ♦ Poeme orfice – denumire dată textelor lirice și filozofice grecești atribuite poetului mitic Orfeu. 2. S. f. pl. Sărbători în cinstea lui Dionysos. – Din fr. orphique. Vezi definitia »

ogódnic, ogódnică, ogódnici, ogódnice, adj. (reg.) plăcut, iubit; binecuvântat. Vezi definitia »

DOCUMENTARÍSTIC, -Ă adj. De documentarist; documentar. [< it. documentaristico]. Vezi definitia »

AMÍC, -Ă, amici, -ce, s. m. și f. Prieten. – It. amico (lat. lit. amicus). Vezi definitia »

METASOMÁTIC, -Ă adj. Referitor la metasomatoză. [Cf. germ. metasomatisch]. Vezi definitia »