-ÉZĂ² suf. v. -or⁴. Vezi definitia »

TRÓMBĂ s. f. 1. coloană de apă ridicată în formă de con de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu o mare iuțeală. ♦ în ~ = vertiginos, rapid. ◊ coloană de fum, de praf, ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. (mar.) tub metalic vertical, curbat la partea superioară, prin care se face aerisirea încăperilor de sub punte. (< fr. trombe, it. tromba) Vezi definitia »

taradáică, taradăici, s.f. (reg.) 1. trăsură, căruță. 2. roabă. Vezi definitia »

ȘARTRÉZĂ s.f. v. chartreuse. Vezi definitia »

PÂRJOÁLĂ, pârjoale, s. f. (Reg.) 1. Bucată de carne friptă la grătar. 2. Chiftea mare, dată prin pesmet și prăjită în grăsime. – Din tc. pirzola, bg. păržola. Vezi definitia »