Definita cuvantului bujor
bujór (-ri), s. m. – Plantă cu flori mari (Paeonia officinalis). – Megl. băjur. Sl. božurŭ (Cihac, II, 32; Mklosich, Lexicon, 35); cf. bg., sb., cr., slov. božur, alb. božjur, mag. bozsarosza. – Der. bujorel, s. m. (Orchis papilionacea; Orchis morio; Amaranthus caudatus; Ranunculus repens; Clavaria botrytis etc.); îmbujora, vb. (a se înroși, a se aprinde la față).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bujor
STRIDÓR s. n. (Med.) Zgomot șuierător al respirației, specific în cazuri de spasm sau de obstrucție a laringelui. – Din lat., fr. stridor. Vezi definitia »
ANTEVORBITÓR, -OÁRE, antevorbitori, -oare, s. m. și f. Persoană care vorbește într-o adunare publică, considerată în raport cu cei care iau cuvântul ulterior. – Din ante- + vorbitor (după germ. Vorredner). Vezi definitia »
IEZIȘÓR, iezișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui ied; ieduț. – Ied + suf. -ișor. Vezi definitia »
BOTIȘÓR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot. – Bot + suf. -ișor. Vezi definitia »
PALMATIFLÓR, -Ă adj. cu corola dispusă palmat pe o bază comună. (< lat. palmatiflorus) Vezi definitia »