INTUÍ vb. tr. a înțelege, a pătrunde ceva prin intuiție, pe baza unor cunoștințe temeinice și a experienței acumulate. (< it. intuire, lat. intueri) Vezi definitia »

DEZALCĂTUÍ, dezalcătuiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desface în părțile din care a fost alcătuit; a (se) descompune. – Din des¹- + alcătui. Vezi definitia »

jepăluí, jepăluiésc, vb. IV (reg.) a jumuli (o pasăre). Vezi definitia »

colcuí, pers. 3 sg. cólcuie, vb. IV (reg.; despre curcani) a bolborosi. Vezi definitia »

DUMNEALÚI, DUMNEAÉI, dumnealor, pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. ♦ (Fam.) Soț, soție. [Var.: (reg.) domnialúi pron. pers. m., dumneéi pron. pers. f.] – Domnia + lui (ei, lor). Vezi definitia »