PIȘCĂCIÓS, -OÁSĂ, pișcăcioși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care pișcă (5), care înțeapă la limbă; iute, picant. – Pișca + suf. -ăcios. Vezi definitia »

PÁTOS s. n. 1. intensitate deosebită a sentimentelor, prin care se realizează o puternică forță dramatică. ◊ înflăcărare, avânt, entuziasm. 2. emfază, stil emfatic. (< fr., gr. pathos) Vezi definitia »

stârminós, stârminoásă, adj. 1. (înv. și reg.; despre munți, terenuri etc.) stâncos. 2. (reg.) țuguiat. Vezi definitia »

zgomotós adj. m., pl. zgomotóși; f. zgomotoásă, pl. zgomotoáse Vezi definitia »

APÓS, -OÁSĂ, apoși, -oase, adj. 1. Care conține (prea multă) apă; apătos; bogat în apă. 2. Fig. De natura sau de felul apei. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află între corneea și cristalinul ochiului. – Lat. aquosus. Vezi definitia »