BUTÁȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. – Din magh. bujtás. Vezi definitia »

plehúș, -ă, adj. (reg.) clăpăug. Vezi definitia »

ștergăráș, ștergăráșe, (pop.) ștergărel (ștergar mai mic). Vezi definitia »

PUMNÁȘ, pumnași, s. m. Manșetă împodobită cu cusături de la mânecile cămășilor țărănești. [Pl. și (n.): pumnașe] – Pumn + suf. -aș. Vezi definitia »

BARÍȘ s.n. 1. Broboadă subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. 2. Stofă fină de lână. [Pl. -șe, var. barej, bareș, bariz s.n. / < fr. barège, cf. Barèges – localitate în Pirinei]. Vezi definitia »