MIELOCITÓZĂ s. f. prezență anormală a mielocitelor într-un țesut, sau într-o umoare a organismului. (< fr. myélocytose) Vezi definitia »

crósnă, crósne, s.f. (reg.) 1. cârlig, funie sau curea cu care se prinde un pachet dus în spinare. 2. legătură, sarcină, maldăr de lemne sau de vreascuri pe care le poate duce un om în spinare. 3. orice sarcină dusă în spinare (bagaj, traistă, raniță, rucsac etc.). 4. umflătură, boltă. Vezi definitia »

hépsă adv. (reg.) tot, peste tot; heriș, safit. Vezi definitia »

SCUFÍȚĂ, scufițe, s. f. Diminutiv al lui scufă. – Scufă + suf. -iță. Vezi definitia »

HOȚOMÁNCĂ, hoțomance, s. f. (Fam.) Ștrengăriță; hoțoaică. – Hoțoman + suf. -că. Vezi definitia »