încârceiá, pers. 3 sg. încârceiáză, vb. I (reg.) a avea cârceie (convulsii). Vezi definitia »

WÍDIA s. f. Metal dur obținut din carburi metalice (de wolfram și titan), folosit la acoperirea pieselor supuse uzurii, mai ales a tăișurilor sculelor de așchiere a metalelor. – Din fr. widia. Vezi definitia »

OMAGIÁ vb. I. tr. A aduce un omagiu cuiva. [Pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. hommager]. Vezi definitia »

alelúia, interj. – Exclamație care figurează în cîntările bisericești. – Var. aliluia. Mgr. ἀλληλούια (din ebr. hallelū Jah), direct din gr. în cazul var., iar la cealaltă formă prin intermediul sl. aleluja. – Der. ler, interj. proprie poeziei pop. cu caracter religios, cum sînt colindele (D. Dan, apud Bogrea, Analele Dobrogei, XV, 171); dacă această ipoteză este exactă (cf. var. ailerui, lerui, leroi) este cuv. contemporan cu cele care alcătuiesc fondul lat. al rom. Vezi definitia »

CALCIFIÁ, pers. 3 calcifiază, vb. I. Refl. A se calcifica. [Pr.: -fi-a] – Din calcifiat. Vezi definitia »