învitătór, învitătoáre, adj. (înv.) care îndeamnă, care ațâță, întărâtă, îmboldește; provocator, instigator. Vezi definitia »

LOCUITÓR, -OÁRE, locuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care are domiciliul obișnuit într-un loc determinat (într-un oraș, într-o regiune, într-o țară etc.). [Pr.: -cu-i-. – Var.: (înv.) lăcuitór, -oáre s. m. și f.] – Locui + suf. -tor. Vezi definitia »

DESHIDRATÓR/DESHIDRATATÓR s. n. 1. produs avid de apă, folosit pentru deshidratare. 2. aparat pentru uscarea fructelor, legumelor prin ventilare naturală sau artificială. (< fr. déshydrateur) Vezi definitia »

RÉTOR s. m. 1. (ant.) profesor de retorică. 2. orator. (< ngr. ritor, lat. rhetor) Vezi definitia »

FALSIFICATOR calpuzan, dinarist, falsar, iconar, iscălitor. Vezi definitia »