Definita cuvantului săvârșitură
săvârșitúră, săvârșitúri, s.f. (înv.) terminare, sfârșit; lucru terminat.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu săvârșitură
ERITROPOIÉZĂ s.f. Proces de formare a hematiilor. [< fr. érythropoïèse, cf. gr. erythros – roșu, poiein – a face]. Vezi definitia »
BRETEA ROMÂNĂ, com. în jud. Hunedoara, pe Strei; 3.448 loc. (1991). Vezi definitia »
GALOPÁDĂ, galopade, s. f. (Livr.) Cursă, alergare în galop. – Din fr. galopade. Vezi definitia »
ZEMÚRCĂ s.f., (v. zămurcă) g.-d. art. zemúrcii Vezi definitia »
CEREALICULTÚRĂ s. f. Ramură a agriculturii care studiază cultura cerealelor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. céréaliculture. Vezi definitia »