hirotoníe (hirotoníi), s. f. – Ridicare în rang a clericilor. – Mr. hirotonie. Ngr. χειροτονία (Murnu 28). Sec. XVII. – Der. hirotoni (var. hirotonisi), vb. (a ridica în rang un cleric), din ngr. χειροτονῶ. Vezi definitia »

FOCOMELÍE s. f. malformație congenitală constând în aceea că mâinile și picioarele, ca niște bonturi, sunt inserate direct pe trunchi. (< fr. phocomélie) Vezi definitia »

ARMURĂRÍE, armurării, s. f. (Rar) Loc unde se fabrică, se repară sau se vând arme (de foc). – Din fr. armurerie. Vezi definitia »

VISCERALGÍE s.f. (Med.) Nume generic pentru durerile viscerelor. [Gen. -iei. / < fr. viscéralgie, cf. lat. viscera – viscere, gr. algos – durere] Vezi definitia »

ANTINOMÍE s. f. contradicție categorică între două legi, teze sau principii ce se exclud reciproc. (< fr. antinomie, lat. antinomia) Vezi definitia »