ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, s. f. Înjghebare, alcătuire; (concr.) clădire rudimentară. – Din alcătui¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

GUAȘĂ s. f. 1. Culoare dintrâ��un amestec de pigmenți minerali cu gumĂ� arabicĂ� și miere, în picturĂ�. 2. Tablou executat în guașĂ� (1). -Din fr. Gouache Vezi definitia »

OVOGENÉZĂ s. f. oogeneză. (< fr. ovogenèse) Vezi definitia »

ȚIGARĂ aer-plămân-aer, blunt, cal, chentan, chentuc, cioacă, creion, cui, feștilă, fumegară, funingine, halbă, joint, penală, puf, torță, trabali, tulei, țigară penală. Vezi definitia »

AMERICANÍSTICĂ s. f. Studiu al limbilor, culturilor și civilizațiilor americane. – Din germ. Amerikanistik. Vezi definitia »