POȘTALIÓN, (1) poștalioane, s. n., (2, 3) poștalioni, s. m. 1. S. n. Diligență; p. ext. trăsură trasă de mai mulți cai. 2. S. m. (Înv.) Cal folosit la poștalion (1). 3. S. m. (Înv.) Surugiu de poștalion (1). [Pr.: -li-on] – Din rus. počtal'on. Vezi definitia »

COTILEDÓN s. n. 1. frunzuliță cu rezerve nutritive a embrionului plantelor fanerogame. 2. fiecare dintre cei doi lobi ai placentei. (< fr. cotylédon, gr. kotyledon, cavitate) Vezi definitia »

BEVATRÓN s.n. Accelerator de particule capabil să dea electronilor o energie de miliarde de electronvolți. (din fr. bévatron) Vezi definitia »

GLIPTODÓN s.m. (Pal.) Mamifer uriaș din era cuaternară, fără dinți. [< fr. glyptodon]. Vezi definitia »

a se duce să dea un telefon / să ude trandafirii expr. (glum., eufem.) a merge la W.C. Vezi definitia »