INTERFÁȚĂ s. f. 1. suprafață de separare a porțiunilor care reprezintă faze diferite dintr-un sistem fizico-chimic. 2. (inform.) frontieră convențională între două sisteme sau unități, care permite schimburi de informații după anumite reguli. 3. (electron.) dispozitiv care convertește semnalele electronice astfel încât două aparate sau sisteme să poată comunica între ele. (< engl., fr. interface) Vezi definitia »

PÂRGUIÁLĂ, pârguieli, s. f. Prima fază de coacere a fructelor, când acestea încep să-și schimbe culoarea și când crește conținutul lor în zahăr. ◊ Loc. vb. A da în pârguială = a începe să se coacă. [Pr.: -gu-ia-] – Pârgui + suf. -eală. Vezi definitia »

POLIPEPTIDÁZĂ s.f. Enzimă capabilă să dezintegreze polipeptidele. [< fr. polypeptidase]. Vezi definitia »

poceáncă s.f. (reg.) saftea. Vezi definitia »

DIZIDÉNȚĂ s. f. v. disidență. Vezi definitia »