SARAFÁN s. n. rochie fără mâneci, foarte decoltată, care se poartă cu bluză. (< rus. sarafan, fr. sarafane) Vezi definitia »

DONJUÁN s.m. (Fam.) Bărbat ahtiat după aventuri amoroase; cuceritor; crai. [Pron. -ju-an și -hu-an. / < fr. donjuan, cf. Don Juan – celebru nobil spaniol care apare ca personaj în multe opere, printre care o comedie a lui Molière]. Vezi definitia »

AERIÁN, -Ă, aerieni, -e, adj. Care se află în aer. ◊ Fir aerian = conductor suspendat care servește la transmiterea energiei electromagnetice spre vehicule de tracțiune electrică; fir de cale. Gaz aerian = gaz combustibil întrebuințat la iluminat și încălzit, obținut prin distilarea huilei; gaz de iluminat. ♦ Care se întâmplă, se produce în aer. 2. Fig. Transparent, diafan, gingaș, vaporos. [Pr.: -ri-an] – Fr. aérien. Vezi definitia »

goldan, goldani s. m. (reg.) 1. vagabond. 2. tâlhar; bătăuș. Vezi definitia »

CIOCÁN¹, ciocane, s. n. 1. Unealtă formată dintr-un corp de metal, de lemn, de cauciuc dur etc., de forme și dimensiuni variate, prevăzută cu un mâner, folosită, manual sau mecanic, la bătut sau la prelucrat materiale rezistente. ◊ Expr. A fi între ciocan și nicovala = a fi într-o situatie critică (din care nu există posibilitate de ieșire). A sta ciocan pe (sau de) capul cuiva = a stărui întruna pe lângă cineva; a-l plictisi cu insistențele. 2. Nume dat unor obiecte sau instrumente asemănătoare ca formă cu ciocanul (1). ♦ Unealtă folosită la lipirea cu cositor a unor metale. ♦ Spec. (Sport) Instrument de aruncat, format dintr-o bilă de metal prinsă de o coardă de sârmă terminată cu un mâner; p. ext. probă sportivă de atletism practicată cu acest instrument. ♦ Spec. Fiecare dintre cele două bețișoare ale țambalului, ale xilofonului etc. ♦ Spec. Fiecare dintre fusele vârtelniței. 3. Unul dintre cele trei oscioare care alcătuiesc urechea medie. 4. (În sintagma) Ciocan de foc = bombardament de artilerie intens și de scurtă durată. – Din sl. čekanŭ. Vezi definitia »