fotáz, fotáze, s.n. (înv.) pătură cu flori ce se punea sub șeaua calului; cioltar. Vezi definitia »

PRICÁZ, pricazuri, s. n. (Reg.) Lucru, întâmplare care pricinuiește cuiva necaz, pagubă, nenorocire; semn rău, piază rea. ◊ Expr. A face (cuiva sau la ceva) pricaz = a atrage (asupra cuiva sau a ceva) răul, nenorocirea. ♦ P. ext. Pagubă însemnată (în vite) suportată de cineva. – Din sl. pricazŭ. Vezi definitia »

macáz (macázuri), s. n. – Ace, schimbător de cale. – Megl. măcaz „căprior”. Tc. makas „foarfecă” (Miklosich, Türk. Elem., II, 122; Meyer 255; Șeineanu, II, 240; Berneker, II, 9), cf. ngr. μαϰάσι „traversă”, sb. makaze „tăietor”. – Der. macagiu, s. m. (acar), din tc. makasci. Vezi definitia »

dombáz (-zuri), s. n. – Ponton, bac. Tc. dombaz (Șeineanu, III, 48). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

GAZ¹ s. n. Țesătură foarte subțire. – Din fr. gaze. Vezi definitia »