Definita cuvantului burghiu
burghíu (burghíe), s. n. – Sfredel. – Mr. burghie, megl. burghiiă. Tc. burgü (DAR); cf. alb. burgi, bg., sb. burgija.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu burghiu
ZORALÍU, -ÍE, zoralíi, adj. Cu mișcări vii. Vezi definitia »
cichirgíu (cichirgíi), s. m. – Cofetar. Tc. șekerci. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
turlíu, -íe, adj. (pop.; înv.) frumos, fain. Vezi definitia »
IRÍDIU s. n. metal rar, asemănător platinei, dur și rezistent la acțiuni chimice. (< fr. iridium) Vezi definitia »
DEUTÉRIU s.n. Izotop al hidrogenului cu nucleul format dintr-un proton și un neutron; hidrogen greu. [Pron. de-u-te-riu, var. deuterium s.n. / < fr. deutérium, cf. gr. deuteros – al doilea]. Vezi definitia »