Definita cuvantului busuioc
busuióc s. m. – Plantă (Ocimum basilicum), cea mai comună și apreciată dintre florile cunoscute tradițional în popor. – 2. (Arg.) Cuțit, briceag. – 3. (Adj.) Se spune despre fructele cu gust asemănător cu strugurele tămîios. – Var. bus(i)oc, bus(u)ioc. Mr. busuloc, busulac, busiloc. Sb. bosiok (Miklosich, Fremdw., 78; Cihac, II, 35), sau mag. bosziók, busziók (DAR). Cuvînt comun multor limbi, provenind din gr. βασιλιϰόν, cf. it. basilico, fr. basilic, alb. bozëljok, bg. bosiljak, bolisljok; totuși. este greu de susținut der. directă din gr. *βασιλιαϰόν, propusă de Diculescu, Elementele, 461.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu busuioc
COLEDÓC1 adj. canal ~ (și s. n.) = canal prin care se varsă bila în duoden. (< fr. cholédoque) Vezi definitia »
COZORÓC, cozoroace, s. n. Partea dinainte a chipiului sau șepcii, în formă de semicerc, care umbrește și protejează fața. (Pl. și: cozorocuri] – Din rus. kozyriok. Vezi definitia »
bobóc (bobóci), s. m. – 1. Floare care începe să se deschidă. – 2. Frumusețe, minunăție. – 3. Pui de rață sau de gîscă. – Mr. bubuche, megl. babuchie. Ngr. μπουμπούϰι (Cihac, II, 639; DAR), cf. alb. bubukje. – Der. îmboboci, vb. (a se deschide, a se desface), cf. mr. mbubuk isescu. Vezi definitia »
bijóc, s.m.; bijoácă, s.f. (reg.) mârțoagă, cal bătrân, slab. Vezi definitia »
MOC s. m. v. moacă. Vezi definitia »