GHIBĂCÍ, ghibăcesc, vb. IV. Tranz. V. dibăci. Vezi definitia »

zaclináci s.m. (înv.) conjurat. Vezi definitia »

haréci interj. – Strigăt cu care în trecut se arăta că un obiect a fost adjudecat la o licitație. – Var. areci, arici. Tc. hareç (Löbel 23; Șeineanu, II, 209). – Der. hareci, s. n. (licitație; adjudecare); (h)areciui (var. (h)arecilui), vb. (a licita; a adjudeca), var. din tc. haraclamak. Vezi definitia »

potigáci, potigáce, s.n. (reg.) 1. băț, nuia de care se leagă sfoara undiței sau care fixează vârșa ori vintirul pe fundul apei; coidac. 2. bîț, prăjină înfiptă în pământ, pe care se atârnă la uscat vârșele. Vezi definitia »

MECI s. n. întrecere sportivă între doi competitori, între două echipe. (< engl., fr. match) Vezi definitia »