CAV, -Ă adj. (despre obiecte) care are o cavitate. ♦ venă ~ă = fiecare dintre cele două vene principale care aduc sângele la inimă. (< fr. cave, lat. cavus) Vezi definitia »

VÂRLÁV, -Ă, vârlavi, -e, adj. (Reg.) Iute în mișcări; vrednic, îndemânatic. – Din scr. vrljav. Vezi definitia »

lingáv (língavă), adj. – (Munt.) Scîrbit, fără poftă de mîncare. – Var. ligav. Sl. lęgavŭ „băbos” (Byhan 317); var., din bg. ligav. Legătură cu sl. (sb., cr.) jlohav „bolnăvicios” (Cihac, II, 171) nu e posibilă; iar cu lingoare, prin intermediul unei forme *lîngav (Loewe 31) cu atît mai puțin. Vezi definitia »

ZUÁV s.m. Militar francez dintr-un corp de infanterie colonială. [Pron. zu-av. / < fr. zouave, cf. ar. zuâwa < cuv. berber]. Vezi definitia »

FLÁV, flavi, s.m. 1.Bărbat impotent, de regulă chel, lat in umeri, având o asemănare izbitoare cu un urangutan, bâlbâit și incapabil să-și articuleze cuvintele când este nevoit să se exprime in fața unui public. Vezi definitia »