biț, bíțuri, s.n. (înv.) viță de păr sau de lână. Vezi definitia »

comiléț, comiléțe, s.n. (reg.) vatră de lut pe care este clădit cuptorul. Vezi definitia »

FĂCĂLÉȚ, făcălețe, s. n. Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán. Vezi definitia »

lăntéț, lăntéți, s.m. (reg.) șipcă groasă de tâmplărie; leaț. Vezi definitia »

șráumholț s.n. (reg.) șurubelniță. Vezi definitia »