ȘTAMPÍLĂ, ștampile, s. f. 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Var.: stampílă s. f.] – Din fr. estampille. Cf. it. stampiglia. Vezi definitia »

PLÁȘCĂ, plăști, s. f. (Reg.) Un fel de plasă de pescuit, asemănătoare cu prostovolul. – Din sl. plastŭ. Vezi definitia »

țítră, țítre, s.f. (înv.) lămâie. Vezi definitia »

fierotínă s.f. (reg.) fiare vechi, fierătaie. Vezi definitia »

watt-secúndă (watt-se-) s. m., g.-d. art. wattului-secúndă; pl. wați-secundă Vezi definitia »