PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare; p. gener. hoț. ♦ Om șmecher, viclean, escroc. – Pungă + suf. -aș. Vezi definitia »

ROTÁȘ, -Ă, rotași, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai; și substantivat) Înhămat lângă roata și oiștea carului sau a căruței (în spatele cailor înaintași). 2. S. m. Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus. – Roată + suf. -aș. Vezi definitia »

făgáș (-șe), s. n. – Urmă, brazdă, urmă de roată. – Var. (Mold., Trans.) vagas, ogaș, hogaș, (Trans.) hăgaș, hăgău. Mag. vágás (Cihac, II, 537; Gáldi, Dict., 95; DAR). După Drăganu, Dacor., VI, 275, alterarea consoanei inițiale se explică prin încrucișarea cu mag. forga „cotitură”, ipoteză puțin probabilă. Cf. sb., cr., rut. vagaš. După DAR, var. hăgău ar proveni din mag. hágo. – Der. hoagă, s. f. (groapă cu apă; pîrîu). Vezi definitia »

RUMÂNÁȘ s. m. v. românaș. Vezi definitia »

APÁȘ, apași, s. m. Derbedeu, haimana, huligan; hoț. – Fr. apache. Vezi definitia »