CÁHLĂ, cahle, s. f. 1. (Reg.) Coșul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor țărănești. 2. Placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția sobelor. – Din ucr. kahlja. Vezi definitia »

BÉRMĂ, berme, s. f. Banchetă lată de circa un metru, amenajată pe taluzele mai înalte de 4 metri pentru a le mări stabilitatea. – Din fr. berme. Vezi definitia »

moșmoálă, moșmoále, s.f. (pop.) V. moșmoánă¹. Vezi definitia »

írhă s.f. (reg.) piele subțire și albă tăbăcită, ierhă. Vezi definitia »

POSTADOLESCÉNȚĂ s. f. vârsta, între 18 și 20 de ani, care urmează adolescenței. (< post¹- + adolescență) Vezi definitia »