ZAVÉRĂ, zavere, s. f. (Înv. și reg.) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpânirii turcești (cu ramificație și în țările românești); p. gener. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Din scr., bg. zavera. Vezi definitia »

ZÂNGĂNITÚRĂ s. f. v. zăngănitură. Vezi definitia »

AMIÁNTĂ s. f. / amiánt s. n. silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă. (< fr. amiante) Vezi definitia »

aghioasă, aghioase s. f. (pop.) emisie de gaze intestinale Vezi definitia »

PREFERÍNȚĂ s. f. faptul de a prefera pe cineva sau ceva; predilecție. ♦ de ~ = cu deosebire, mai ales. (< fr. préférence) Vezi definitia »