JURUÍT, -Ă, juruiți, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și reg.) Care este făgăduit, promis; făgăduit ca soț (sau soție). 2. S. f. (Reg.) Făgăduială, promisiune; (concr.) lucru promis. – V. jurui¹. Vezi definitia »

ARGENTÍT s.n. (Geol.) Minereu constând din sulfură naturală de argint care cristalizează în sistemul cubic în cristale cenușii; argirit. [Cf. fr. argentite, germ. Argentit]. Vezi definitia »

ÎNGĂLBENÍT, -Ă, îngălbeniți, -te, adj. Devenit galben, palid; p. ext. ofilit, veștejit; gălbenit. [Var.: (pop.) îngălbinít, -ă adj.] – V. îngălbeni. Vezi definitia »

CÂRCĂLÍT, -Ă, cârcăliți, -te, adj. (Pop.; despre alimente) Fript numai pe deasupra; pârpălit. – V. cârcăli. Vezi definitia »

FORSTERÍT s.n. Silicat natural de magneziu. [< fr. forstérite, cf. J. R. Forster – naturalist englez]. Vezi definitia »