FONOTÍP s. n. aparat care transformă sunetele în semne grafice. (< engl. phonotype) Vezi definitia »

POLITÍP s.n. (Poligr.) Grup de cuvinte sau de semne care se întrebuințează des, mai ales în titluri, fiind turnate într-un singur bloc. [< fr. polytype]. Vezi definitia »

KIP s.m. Unitatea monetară în Laos. (cf. fr. kip < thail. kip) [et. și AHDEL] Vezi definitia »

PROTEROTÍP s. n. tip primar, originar al unui taxon. (< fr. protérotype) Vezi definitia »

MONOTÍP, -Ă, monotipi, -e, adj., (2) monotipuri, s. n. 1. Adj. (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2. S. n. (Tipogr.) Mașină care culege și toarnă literele una câte una. – Din fr. monotype. Vezi definitia »