peșchiráș, peșchiráșe, s.n. (înv.) peșchir mai mic. Vezi definitia »

olătáș, olătáși, s.m. (înv.) proprietar funciar. Vezi definitia »

PURCELÁȘ, purcelași, s. m. (Rar) Purceluș. – Purcel + suf. -aș. Vezi definitia »

FĂGÁȘ, făgașe, s. n. Urmă adâncă (și îngustă) săpată în pământ de șuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roțile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a ușura desprinderea ulterioară a rocii. ♦ Fig. Direcție, drum. Și-a orientat cercetările pe un nou făgaș. [Pl. și: făgașuri. – Var.: (reg.) hăugáș, hogáș, văgáș s. n.] – Din magh. vágás. Vezi definitia »

heghéș, heghéșă, adj. (reg.) cu coarnele înalte, ascuțite și date pe spate cam ca ale caprelor. Vezi definitia »