PASTRÁMĂ, păstrămuri, s. f. Carne (de oaie, de capră, de porc, de gâscă etc.) sărată, afumată, uscată și (puternic) condimentată, care servește ca aliment. ◊ Expr. (Fam.) A ține (pe cineva) la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat. A face (pe cineva) pastramă = a bate foarte tare (pe cineva). A se face pastramă = a slăbi foarte tare. A pune la pastramă = a ucide; a distruge. ♦ (La pl.) Diferite sortimente din carnea definită mai sus. [Var.: (înv. și reg.) păstrámă s. f.] – Din ngr. pastramás, tc. pastırma. Vezi definitia »

cutiuță, cutiuțe s. f. cap. Vezi definitia »

NOJÍȚĂ, nojițe, s. f. 1. Curelușă sau șiret cu care se leagă opincile de picior. 2. (Reg.) Fiecare dintre găurile opincii, prin care se petrece nojița (1). [Var.: năjíță s. f.] – Din bg. nojiță. Vezi definitia »

HISTOLÍZĂ, histolize, s. f. (Med.) Distrugere a țesuturilor. – Din fr. histolyse. Vezi definitia »

MORÉSCĂ s. f. vechi dans de carnaval, în ritm vioi, introdus în Pen. Iberică de mauri; melodia corespunzătoare. (< it. moresca) Vezi definitia »