Definita cuvantului buzna
búzna adv. – Brusc, pe neașteptate în grabă. – Var. busta, nabuzna. Origine necunoscută. Ultima var. pare a indica o proveniență sl. După Cihac, forma autentică ar fi busta, legată de vb. buși; DAR o pune în legătură cu mag. buszma „bădăran”. Mai curînd este vorba de un cuvînt din aceeași familie cu năpusti; caz în care var. ar fi în loc de *napustna.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu buzna
CARTAGINA, oraș-stat sclavagist întemeiat, potrivit tradiției, în 814 î. Hr. în N Africii, pe coasta G. Tunis, de coloniști fenicieni din Tir. În sec. 7-3 î. Hr. a devenit mare putere în bazinul occidental al M. Mediterane. A purtat cu Roma trei mari războaie (războaiele punice). Înfrîntă de romani și dărîmată (146 î. Hr.), refăcută în sec. 1 î. Hr., C. a fost reședința prov. romane Africa, iar din 439 capitala regatului vandal. Cucerit de bizantini (533), a fost din nou distrusă de arabi (698). Vezi definitia »
HIBERNÁ vb. intr. a fi în hibernare. (< fr. hiberner, lat. hibernare) Vezi definitia »
ȘICANÁ vb. tr. a face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner) Vezi definitia »
DESCONGESTIONÁ vb. I. tr. A elibera (un organ) de un aflux de sânge; a înlătura o congestie. ♦ (Fig.) A înlătura aglomerația populației dintr-un oraș, de pe o arteră de circulație etc. [Pron. -ti-o-, var. decongestiona vb. I. / cf. fr. décongestionner]. Vezi definitia »
zmăciná (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se zmácină Vezi definitia »