Definita cuvantului cabaniță
cabániță (cabánițe), s. f. – Mantie (se spunea exclusiv de mantia de brocart cu fir de aur, distinctiv al domnitorilor din Moldova și Muntenia, dăruită de Sultan). Var. căbaniță, s. f. (suman). Tc. kapaniça, din per., arab. qaba, cf. caban (Șeineanu, II, 67); cf. bg., sb. kabanica. Var. circulă în Banat.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cabaniță
RĂZUITÚRĂ, răzuituri, s. f. Faptul de a răzui; (concr.) ceea ce rămâne în urma răzuirii, rămășițe căzute în urma răzuirii. [Pr.: -zu-i-] – Răzui + suf. -tură. Vezi definitia »
ARTRÍTĂ, artrite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamarea articulațiilor în urma unei infecții microbiene. – Din fr. arthrite, lat. arthritis. Vezi definitia »
OMLETĂ, omlete, s.f. Preparat culinar realizat din ouă desfăcute din coajă, bătute, apoi prăjite în tigaie fără a fi amestecate, având forma unei clătite pufoase; poate fi sărată sau dulce, plată (natur sau cu diferite ingrediente încorporate) sau rulată cu o umplutură la mijloc (o compoziție sărată, dulceață, fructe etc.), fiind servită ca preparat de mic dejun, ca antreu sau ca desert. Vezi definitia »
HIPODÉRMĂ s.f. (Zool.) Muscă a cărei larvă este un parazit al pielii rumegătoarelor. [< fr. hypoderma]. Vezi definitia »
glomerulóză s.f. Formă de nefroză în care predomină leziunile degenerative ale glomerulelor. (< fr. glomérulose) Vezi definitia »