Definita cuvantului obligare
OBLIGÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a obliga. [< obliga].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obligare
retransmítere (re-tran-smi- / -trans-mi-) s. f., g.-d. art. retransmíterii; pl. retransmíteri Vezi definitia »
Groapa din Ștefan cel Mare expr. Stadionul Dinamo din București. Vezi definitia »
CREOZOTÁRE, creozotări, s. f. Acțiunea de a creozota. [Pr.: cre-o] – V. creozota. Vezi definitia »
CARBONIFICÁRE s. f. proces de formare a cărbunilor naturali, prin ardere lentă, în lipsa oxigenului. (< it. carbonificare) Vezi definitia »
UMILÍRE, umiliri, s. f. Acțiunea de a (se) umili și rezultatul ei. – V. umili. Vezi definitia »