Definita cuvantului observator
OBSERVATÓR s.n. 1. (Astr.) Local special amenajat pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; instituția aflată în acest local. 2. (Mil.) Loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mișcărilor și a poziției inamicului. [Pl. -oare. / cf. fr. observoire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu observator
MONTÓR, -OÁRE s.m. și f. Montator. [< fr. monteur]. Vezi definitia »
ASPERSÓR s. n. dispozitiv de irigare prin aspersiune; etalier, dispersor. (< fr. aspersoir) Vezi definitia »
AIȘÓR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Usturoiță. 2. Ghiocel. – Din ai4 + suf. -șor. Vezi definitia »
SEMAFÓR s. n. 1. semnalizator optic care transmite navelor din larg anumite comunicări privind navigația. 2. dispozitiv de semnalizare care indică mecanicului locomotivei dacă este liberă sau nu porțiunea de cale ferată pe care o are în față. 3. semnalizator cu lumini colorate pentru reglementarea circulației pe străzi; stop. (< fr. sémaphore) Vezi definitia »
întrâmblătór, întrâmblătoáre, adj. (înv.) care umblă printre ... Vezi definitia »