coroánă (coroáne), s. f. – Podoabă pentru cap în formă de cerc, cunună. – Var. (înv.) coronă. Lat. corona (sec. XVII). Este dublet al lui cunună. Este posibil să fi intrat în rom. indirect, cf. ngr. ϰορώνη, mag. korona, bg., pol., rus. korona. – Der. (în)corona, vb. (a pune coroana), sec. XVII; coronație, s. f. (înv., încoronare); coronament, s. n. (cornișă), din fr. couronnement; coroniște, s. f. (plantă, Coronilla varia). Vezi definitia »

DEPORTÁNȚĂ, deportanțe, s. f. Forță verticală, indusă prin mijloace tehnice, menită să anuleze sau să diminueze efectul portanței. – Din fr. déportance. Vezi definitia »

MIDINÉTĂ s. f. tânără croitoreasă, sau modistă pariziană. (< fr. midinette) Vezi definitia »

ARHÍVĂ s. f. 1. totalitatea actelor și documentelor privitoare la o țară, la un oraș, la o instituție etc. 2. local, serviciu, depozit unde se păstrează aceste documente. (< fr. archives, germ. Archiv, lat. archivum) Vezi definitia »

SUGĂTÚRĂ, sugături, s. f. (Înv.) Supt. – Din sug (prez. ind. al lui suge) + suf. -ătură. Vezi definitia »