-ÁRD, -Ă elem. „peiorativ, depreciativ”. (< fr., germ. -ard) Vezi definitia »

BAYARD [baiár], Pierre TERRAIL [terái] senior de (c. 1476-1524), cavaler francez. Supranumit „Cavalerul fără frică și prihană”. S-a remarcat în campaniile din timpul războaielor franco-spaniole pentru supremația în Italia. Erou de epopee. Vezi definitia »

GOLIÁRD, goliarzi, s. m. Poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; vagant. [Pr.: -li-ard] – Din fr. goliard. Vezi definitia »

BATÁRD, -Ă adj. (Despre scriere, litere) Cu caracter de scriere rondă și cursivă; (despre penițe) care servește la acest fel de scriere. ♦ (s.f.) Caracter de literă cu care se execută acest fel de scriere. [< fr. bâtarde]. Vezi definitia »

RETÁRD, retarde, adj. (Despre medicamente) A cărui acțiune este prelungită prin adăugarea unor substanțe care se resorb lent în organism. – Din fr. rétard. Vezi definitia »