Definita cuvantului scutier
scutiér, scutiéri, s.m. (înv.) 1. tânăr nobil vasal, care purta scutul și celelalte arme ale cavalerului, seniorului sau ale domnitorului său, în țările feudale din apusul Europei. 2. ostaș, luptător (echipat cu scut). 3. cioclu.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu scutier
CIMIÉR s. n. figură care împodobea coiful de turnir (și de luptă) al cavalerilor medievali. (< fr. cimer) Vezi definitia »
BERGER JÉR/ s. m. rasă de câini ciobănești, folosiți la paza turmelor. (< fr. berger) Vezi definitia »
cofér, cofére, s.f. (reg.) 1. cofă mai mică, vas de dus mâncarea la câmp, șiștar. 2. coș în care se culeg strugurii. 3. vas în formă de lingură mare, cu coadă lungă cu care se scoate borhotul din cazanul de fabricat țuică; polonic, căuș. 3. unealtă de zidărie, căuș. Vezi definitia »
BECÉR, beceri, s. m. Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domnești; p. ext. Bucătar domnesc. – Beci + suf. -er. Vezi definitia »
CASSIRER, Ernst (1874-1945), filozof neokantian german. Reprezentant al Școlii de la Marburg. Filozofia sa antropologică definește omul ca ființă care-și făurește lumea în forme simbolice („Eseu despre om”). Contribuții în semiotică, filozofia culturii („Filozofia formelor simbolice”). Vezi definitia »